Orașul Predeal este o destinație extrem de apreciată, în special de iubitorii de natură, dar și de amatorii de drumeții montane și alpinism. Acestea nu sunt singurele activități pe care le puteți desfășura aici. Noi vă propunem să începeți sejurul dumneavoastră cu vizitarea clor mai importante obiective turistice din zonă. În Predeal, mai precis în zona Cioplea, este amplasată Vila Căprioara, vila de vacanță a Mareșalului Antonescu. Vila a fost construită în anul 1933, fiind opera arhitectului Horia Clejan. În spatele locuinței a fost amenajată o pârtie, pentru ca mareșalul să poată schia liniștit. La Vila Căprioara au avut loc întâlniri de maximă importanță, în 1937, mareșalul s-a întâlnit, aici, cu liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. În urma condamnării la moarte din 17 mai 1946, Mareșalul Antonescu a fost deposedat de toate bunurile sale, iar Vila Căprioara a intrat în posesia statului. În aceeași notă, vă recomandăm să vizitați și Mănăstirea Sfântul Nicolae și Cimitirul Legionar din Predeal. Istoria ne dezvăluie faptul că, în anul 1774, călugărul Ioanichie a ridicat pe aceste meleaguri un schit din lemn. Schitul a fost ars în timpul războaielor dintre turci și austrieci, iar în anul 1819, a fost reconstruit, la construcția sa fiind folosită piatră din Munții Caraiman. Lăcașul de cult este, în prezent, în curs de restaurare. Din ansamblul mănăstiresc face parte și o mănăstire care datează de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, aici oficiindu-se serviciu religios. Lăcașul de cult a trecut prin perioade extrem de tumultoase. Aici, au fost înmormântați 80 de fruntași legionari, executați în noaptea de 21/22 septembrie 1939. Cimitirul a fost distrus în perioada comunistă. În prezent, din multitudinea de cruci, se mai păstrează doar câteva fragmente de gard, o cruce și câteva gropi, care adăposteau cenușa celor uciși. După căderea regimului comunist, s-a încercat refacerea cimitirului și s-a înălțat un monument de marmură neagră, pe care este gravat numele tuturor celor uciși.
Pe drumul dintre serpentinele Timișului de Sus spre Predeal veți observa un șir de cruci, fără inscripții. Acestea amintesc de eroii căzuți în timpul Primului Război Mondial, care s-au jertfit pentru țară. Aici, tronează și un obelisc, pe care este inscripționat: „Eroii Neamului 1916”. Pe drumul ce leagă oraşul Predeal de Azuga, pe Drumul Național 73A, veți descoperi un alt cimitir. De data aceasta, aici, își dorm somnul de veci un număr de soldați nemți și numeroși soldați români, care au căzut în timpul luptelor din 4-25 septembrie 1916. În memoria acestor soldați, s-a ridicat un monument masiv din piatră, cu inscripția: „Aici odihnesc soldații căzuți în luptele din jurul Predealului 1916”. În cimitir, au fost amplasate și două troițe din lemn. La intrarea în Predeal, dinspre Brașov, tronează Statuia Eroului-Poet Mihail Săulescu. Bustul este confecționat din bronz și este amplasat pe un soclu masiv, din beton mozaicat. Acesta a fost realizat de către sculptorul Oscar Han. Poetul și-a pierdut viața în timpul primelor atacuri ale „Bătăliei pentru Predeal”. Pe soclul monumentului este inscripționat: „Poetul Erou Mihail Săulescu Societatea Scriitorilor Căzut în Luptele De La Predeal”.
Păstrând registrul, în apropiere de gara CFR, este amplasat Grupul Statuar Apărătorii Predealului, care inițial era amplasat în Parcul Central din Predeal. Monumentul comemorativ a fost realizat în anul 1934, de către sculptorul Constantin Baraschi. Pe un soclu sunt reprezentați 3 ostași: un soldat care se pregătește să tragă cu mitraliera, un luptător ceferist, pregătit să arunce o grenadă, și un soldat rănit. La baza piedestalului este redată, în bronz, o scenă de luptă. Pe partea dinspre gară este dispusă o placă din marmură, pe care stă scris: „Ridicat în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial – Amplasat de Consiliul Local Predeal 1995”. Până la Marea Unirea, orașul Predeal era oraș de frontieră a Regatului Român cu Monarhia Dualistă. În a doua jumătatea secolului al XIX-lea, vama a fost mutată de la Breaza la Predeal, iar clădirea sa s-a păstrat până în zilele noastre. Aceasta este amplasată pe Bulevardul Mihail Săulescu.
